Just like that

neterminata, neiubita

cu privirea in jos

dar nu in urma

linistita, ganditoare

impacata

Anunțuri

Sarutul

Lola credea ca in general barbatii nu stiu sa sarute.  Asta pentru ca barbatii intotdeauna se grabesc si cred ca daca fac totul cu repeziciune, se presupune ca fac si bine. Le e greu sa inteleaga ca unei fete ii place sa fie sarutata intr-un anume fel…mod mai bland si totusi revoltator, mai umed…si totusi vulcanic, intr-o miscare de rotatie si de revolutie, haotica si ondulatorie totodata. Si toate astea cu naturalete, cu blandete.  Ca si o unire intru fiinta. Ca si atingerea batailor din aripi ale unui fluture. Ca si cum ai pluti.

Lucrurile bune vin daca le astepti

Lucrurile bune vin daca le astepti

Lola credea ca lucrurile bune vin daca le astepti.Dar pentru reusita, secretul consta in a stii cum sa le astepti.

Nu sa stai cu mainile incrucisate si sa spui cu resemnare „Asta e!”. Trebuie sa sa ai rabdare si sa sa cauti pana gasesti acel ceva de care sa te indragostesti, pe care sa ti-l doresti cu disperare.  Trebuie sa lupti. Sa inveti sa lupti daca n-ai mai facut-o niciodata pentru ca pana acum ti-a mers totul ca pe roate. Sa vrei sa faci ceva bun in fiecare zi. Poate fi un gand bun, poate fi o carte din care sa iei ceea ce -ti trebuie, poate fi o persoana.

Trebuie sa stii sa alegi. Orice alegere e cea mai buna dupa ce ai luat-o. Impaca-te cu ea, fa cel mai bun lucru din ea. Fa alegerea!

In viata trebuie sa ai curaj si inspiratie. Insipira-te din tot ce ti se intampla, bun sau rau. Ba chair inspita-te din inperfectiunea celorlati.  Asa ca, obisnuieste-te de pe acum cu ideea ca oricum o sa gresesti. Pentru asta, incearca sa faci un lucru nou in fiecare zi.  Atunci cand incepi ceva, fa-o cu pasiune. Asa cum spunea Robin Sharma, ” Be a rockstar!”. Asta daca iti doresti viata de rockstar.

Cate ceva despre ce nu am facut dupa ce nu am facut

2011. De parca timpul e comprimat in 2011 clipe. Asa de repede a mai trecut un an. La fel de repede incat refuzam sa ne simtim mai batrani. Din contra….desi ne credem mai maturi fata de anul precedent.

Am tot vrut sa scriu in acest timp. Dar nu am facut-o. Poate din dorinta de a scrie ceva „bun”, nu doar de a scrie si atat. Acumulam idei….punandu-le la pastrat pentru momentul in care urma sa incep sa le redau intr-o forma original de incitanta. Le amanam parca intentionat. Asa cum amanam de regula sa facem lucrurile cele mai simple in viata, desi culmea, tocmai alea sunt cel mai greu de facut pentru ca sunt de fapt cele mai importante.

Am tot vrut sa scriu despre revelatiile mele. Pentru ca au fost. Pentru ca am cunoscut oameni intelepti de la care am vrut sa preiau ideile lor despre lume si viata. Pentru ca asa m-am redescoperit intr-o forma pe care o cautam demult la o varsta cu adevarat unica. Dar n-am facut-o….de teama de a asterne niste idei care nu ar fost intelese cum as fi dorit eu, si de a parea astfel ridicola.

Am tot  vrut sa scriu despre lucururile care ma enervau. De exemplu, despre masinile care stau parcate in drumul meu spre job, pe trotuar, de-a lungul si de-a latul trotuarului, acoperind in intregime suprafata destinata pietonilor, iar eu trebuie sa fac slalom printre masini sau sa merg pe sosea. Ca sa nu mai zic ca exact pe partea cealalta a fost inaugurata o imensa parcare cu plata care e goala in permananta. Mi-as dori macar pentru o zi, pe aceeasi starda, pietonii sa circula  numai pe sosea iar masinile sa fie nevoite sa faca slalom printre ei. Asa..sa inversam rolurile si sa vedeti si voi cat poate fi de frustrant. Si asa mi-am adus aminte de Dan Perjovschi care spunea la un moment dat ca „ am auzit la radio un capitan de circulatie rugand soferii care-si parcheaza oricum masina pe trotuar sa lase un pic de loc…sa circule pietonii.”