Despre oamenii care pleaca cu obiceiurile in spinare

De cate ori am plecat la ai mei de sarbatori a fost aceeasi poveste. Mancare, mancare si iar mancare….ah..si spalat de vase. Am impresia ca timpul acolo sta pe loc, ca de fiecare data totul e neschimbat. E un timp mitic, ciclic..asta pentru ca fiecare vara seamana cu alta si fiecare iarna seamna cu precedenta. De fiecare data cand plec de la ai mei am un sentiment foarte ciudat. As pleca acasa in singuratatea mea si in acelasi timp as mai sta…macar pentru inca o clipa…cu ai mei….in universul lor mitic. Simt o dualitate, ceva ce simti doar in preajma parintilor…in cazul in care iti mai pasa de ei. Asa ca…in timpul petercut acolo impreuna cu ei, am simtit ca m-am dezbracat de toate obiceiurile mele de Brasov. Fara calculator si net, fara blog, fara prietenii de iesit la bere, fara universul cartilor mele…nu pentru ca nu as fi plecat cu 2 carti dupa mine dar pentru ca nu am fost „in the mood” ca sa citesc ceva.

Si acasa..parca stateam ca pe ace..parca ma manca undeva sa plec inapoi…sa ma intorc la singuratea mea. Desi..ma doare singuratea mea..imi e si draga in acelasi timp. Si parca imi era dor sa lenevesc in pat pana cand ma apuca foamea..sa-mi fac cafeaua mea cu rom…sa ma pierd uitandu-ma la filmele mele preferate..sa adorm citind cu cartea in brate…si cu TV deschis. Imi abandonasem obiceiurile cat timp am fost la ai mei si …ciudat…. ma bucuram pentru asta..ma bucuram pentru intorcerea mea in timp.

Anunțuri

Alearga Lola…alerga

Afara ploua ca intr-un veac de singuratate. Lola si-a deschis umbrela si a pornit-o agale spre casa. Ploaia mocaneasca de toamna aducea tristete in gandurile ei, melancolie oarba, fara cauza si un sentiment ca lumea se sfarseste intr-o dupa-amiaza intunecoasa si ploioasa de toamna. Lola ar fi dat orice ca pe o vreme ca asta, dupa o zi de munca ordinary, sa o astepte cineva acasa si sa o stranga in brate, fara sa o intrebe ceva. Si apoi sa-i aduca o cana de ceai fierbine sa sa adoarma cu ea in brate. Pasea gratioasa pe strada si tot se udase la pantofi.
La naiba, isi zise..ce puii mei fac, pe unde merg?? Siroaiele astea curg peste tot…ca niste fecioare despletite supraponderale, complet acaparatoare, ca niste serpi imensi modificati genetic.
Pe drum si-a cumparat o floare in ghiveci, o crizantema purpurie, de un visiniu pasional, intens. Se gandea pe drum ca floarea era un mod de expersie a sexualitatii ei. Era ea, plina de imaginatie sexuala, inchisa intr-o crusta care n-a mai fost sparta de ceva timp. Si cu toate astea, reusea sa infloreasca, cautându-si singura drumul.

Duminica seara

Duminica seara e pentru regasiri.

Duminica seara e pentru cea mai buna conversatie „since ages”.

Duminica seara e pentru necunoscuti celebri.

Duminica seara e pentru ochii care nu mai sunt tristi.

10

Spune-mi 10 lucruri care iti plac!!!

Pai…..imi plac….

  1. Sandalele romane
  2. Pantalonii evazati, camasile inflorate si 2 codite
  3. Placintele sarate
  4. Converatiile juicy
  5. Oamenii care invata germana doar ca sa-l citeasca pe Nietzsche
  6. Cartile (fara a o include aici pe Sandra Brown:)
  7. Vocile si tonalitatile curate
  8. Vinul rosu si cat mai sec
  9. Rasul in hohote, pana la lacrimi si oamenii care rad

10. Jocul, in special in amor

11. Flirtul cu barbatii cu 5 ani mai mici sau mai mari

12. Vrajeala si framantarile dinaintea primei intalniri

13. Muntele, rasaritul si marea

14. Cainele meu

15. Dansul (e normal la varsta mea:)

16. Cuvintele intoarse

17. Autoironia

18. Barbatii cu voce puternica

19. Barbatii care cad intotdeuna in picioare

20. Filmele de arta

21. Muzica

22. Provocarile

23. Gafele

24. Concertele

25. Jazzul

26. Prietenii

27. Capsunile

28. Gradinile terasate

29. Alergatul

30. Vantul in par ca-n reclame

31. Baia goala in mare noaptea, la Vama Veche

32. Mirosul verii de dupa ploaie

33. Picaturile de roua dimineata pe munte

34. Greierii cantaciosi

35. Delta

36. Linistea noptii.

37. Jim  Morrison

Na ca am ajuns la 37.

Sambata seara

Sambata seara e pentru  fetele cu tocuri inalte cui, care merg tantose de bratul unui barbat apretat.

Sambata e pentru damele date cu mult fond de ten si totusi cu pleoapele lasate, machiate puternic si parfumate, care ies seara de la teatru.

Sambata seara e pentru „everything we do naked”.

Sambata seara e pentru barbatii gelati care isi pun pantaloni negri si merg in club, nu ca sa danseze, ci ca se se uite si sa comenteze despre fete.

Sambata seara e pentru tinerii familisti care se uita la filme imbratisati.

Sambata seara e pentru privelistea mea de la balcon.

Juicy

Brifcor mi-a placut din prima. Cu barba lui ca berea blonda care trada pustiul cu tendinte de a-si arata cu orice pret barbatia, cu ochii lui albastrii, (oare??) cu vocea lui pitigaiata si putin raraita, de-a dreptul stridenta, cu aerul lui intesesant de intelectual fals, mascat si salvat totodata de ochelarii de pe nas.

Prima noastra discutie – despre ferestre – m-a surprins confortabil de placut, in ciuda faptului ca atmofera formala a spatiului  in care ne aflam a fost sparta de expresia lui vulgara aterizata parca din spatiu. Uitandu-se in ochii mei fara nici o ezitare, ma intreba cu naturaletea lui zambitoare:

„Auzi, sa nu-mi spui ca fereastra asta inteligenta imi face si felatie?”

Am zambit…… pentru ca sa castig timp de raspuns, uitand parca unde ma aflam si pe bune daca imi mai aduc aminte ce replica i-am dat, dar cu siguranta ca n-a fost pe masura  intrebarii lui. Atunci i-am pus „gand rau” si aveam deja o presimtire ca urma sa se intample ceva intre noi.

Depre Brifcor auzisem ca e fitzos, ingamfat dar ca-i place sa „iubeasca” fetele, ca stie sa se poarte frumos cu ele cand vrea, si mi-l doream din egoism macar o data, sa vad cum e. Cred ca el a fost primul tip cu care mi-a iesit din prima planul premeditat.

Desi n-o recunosc, cand fetelor le place foarte mult un tip, imediat se gandesc la o relatie, in timp ce el se gandeste doar la sex. Barbatii vor sa vada cat mai mult fuste scurte, picioare bronzate, pantaloni mulati pe forme, sani iesti cu tupeu din decolteuri, „cu atitudine”, rochii transparente, tocuri si buze carnoase, adica fete nu neaparat frumoase dar zambitoare si foarte disponibile. Fetelor …..ciudat dar chiar mi-e greu sa spun ce le place fetelor la un tip..fetelor le plac tipii nu neaparat cu muschi dar bine facuti, daca se poate sa nu fie cracanati- cu atat mai bine, cu dantura aliniata si cu voce si atitudine puternic masculine..nu mai zic de bani..asta pentru ca eu n-am fost niciodata materialista, dar sa aiba…la naiba, de ce sa fie saraci…?

Intalnirile cu B.  putine si rare, provocate in exclusivitate de mine, ma faceau sa-mi dorsc din ce in ce mai mult sa fiu in prejma lui, desi toate planurile mele ulterioare picau unul dupa altul, direct proportional cu interesul lui fata de mine.

Si totusi….

Cum sa va povestesc singura noapte cu el?…doua ore de sex ca doua nopti si o dupa-amiaza placut de decenta in care nu faci altceva decat sa stai in pat, goala, alaturi de trupul lui gol de langa tine, tinandu-i penisul cald si moale in mana, dis-de-dimineta, cand el inca mai doarme …iar sfarcurile care ii atingeau pielea spatelui..lipindu-se, ca si cum ar fi existat o continuitate. Sex vulcanic, sex pe verticala si orizonatala ca si combinatiile de ferestre care ne-au facut sa ne cunoastem, sex in aburii alcoolului..si cu prea putine amintri si cu prea multe intrebari dimineata.

Cateodata e bine sa ai parte de o intalnire unica cu cineva care sa te faca sa te simti in al 9-lea cer, e suficient. Poate ca daca ar mai exista o a doua sau a „n”-a intalnire n-ar mai fi la fel. Bullshit. Consolare ieftina pentru o gandire voit pozitiva si complet nerealista. In viata nu e asa, nu gandim asa sau n-o recunoastem. Ne pitim dupa usile invizibile ale nereusitelor noastre si asta pentru ca nu cumva sa ne afecteze buna noastra perere despre noi insine. Ne e frica s-o recunostem ca sa nu suferim prea mult. Eu am curajul sa spun, vreau mai mult sex – cat mai mult si mai bun cu Brifcor. Trebuie sa spunem intotdeauna da la tot ce ni se intampla.

Va rog sa nu va imaginati ca Brifcor  asta ar fi vreun tip special, nu asta e intentia mea. Din contra, e un superficial in toate sensurile posibile. E arogant peste masura (cand i-am zis asta, a avut tupeul sa nege), e genul care crede ca totul i se cuvine, si asta presupun ca din cauza faptului ca a avut intotdeauna parte de tot: parinti influenti, cu pile si cu bani. Asadar e parvenitul prin excelenta, profitorul cu pretentii de intelectual cu doua facultati…care isi acorda prea multa importanta si care vrea sa para mereu mai mult decat e.

De-aia………… nu o sa ne potrivim niciodat.

Mon homme ideale

De ce se spune doare despre femei ca sunt melancolice? De ce se vorbeste despre „prima iubire” ca e vesnica, ca si cum nu s-ar stinge niciodata? Am trait mereu cu teama ca o sa gasesc iubirea ideala si ca n-o sa-mi dau seama. Sau, din contra, intalnesc iubiri care cred ca sunt desavarsite, iubiri primordiale, care imi consuma simtamintele la maxim dar mai tarziu imi dau seama ca au fost total superficiale, fara sa fi atins de departe absolutul.

Unii zic ca in viata nimic nu e intamplator. Si atunci, de ce nu ne oprim pentru o clipa sa refectam asupra fiecari clipe unice? Ce e cel mai ciudat e cand realizezi ca „marea iubire” a fost de fapt „marea teapa” a vietii tale, ca toate clipele alea „unice” au fost pura inselatorie.

Ma simit ca si cum ACUM am pierdut cu adevarat marea iubire, barbatul cu care m-as fi vazut vreodata maritata, acum, la 7 ani de la despartirea noastra. Ziua in care mi-a trimis un mail cu cateva cuvinte, un semn de viata. Acceasi zi in care cautam adresa lui sa-i scriu..desi nu ma gandisem deloc la ce aveam sa-i scriu. Am simtit ca a fost aceeasi intalnire carmica ca si prima data. Si probabil a si fost, pentru o clipa virtuala. Uimire, stupoare, bucurie si extaz si in aceeasi proportie nerabdare si incertitidine totodata, toate invalmasite. Au urmat apoi zile de nerabdare asteptand urmatoarele mesaje. Senzatia pe care o aveam semana foarte tare cu acea curiozitate de a incerca un lucru absolut nou, despre care puteai sa faci doar presupuneri despre „how it feels like”, pentru ca semana cu altceva special incercat odata. Stiai, presupuneai cam cum e, desi nu mai erai complet sigur ca asa e. De cate ori primeam un mesaj nou, il citeam de zeci de ori, citeam fiecare cuvant in parte de parca ar fi fost desavarsit, citeam si regaseam in spatele lor omul de care ma indragostisem nebuneste prima oara, acum 10 ani. Treptat, senzatiile imi reveneau din latenta, devenind manifeste in sangele meu. Recunosteam tonalitatea vocii lui de dupa cuvinte, regaseam surasul din coltul gurii lui, atitudinea de „el”. Il regasisem.

Pana cand? Dar mai conta? Il vroiam din nou.

Barbatul meu ideal ramasese tot el. Dar mai era si barabtul ideal al altei femei. Si atunci, de ce ma cauta? Desi nu recunosteam, mi-as fi dorit sa fie al meu din nou. Nu fizic. Cred ca imi era cu adevarat dor de el, de gesturile lui, de zambetul lui intins pe toata fata, de mainile cu degete mici, de modul unic prin care isi sustinea principiile, de vocea lui care mi-a placut intotdeauna, de expresiile lui dupa cateva beri, dar in mod special de ochii lui mari si luminosi. Imi doream din nou sa-l vad, macar o data. As fi vrut sa vad daca ma simt in stare sa-i spun in fata ca imi pare rau ca l-am facut sa sufere atat de mult. As fi vrut sa-mi cer iertare. E ciudat, nuh, tot eu eram cea care acum 7 ani il alunga si-l insela pentru ca nu-l mai vroia si tot eu sunt cea care si-ar fi dorit acum sa i se permita sa-l mai vada o data.

Barbatul vietii mele e insurat si are un baietel superb, care ii seamana leit. Aceeasi ochi mari si calzi, acelasi zambet dragalas. Cred ca merita pe deplin fericirea pe care o transmite si mai cred ca vroia sa-mi spuna ca m-a iertat, ca poate si-ar fi dorit sa aiba un copil cu mine, ca a ramas ceva din mine in sufletul lui, adanc ascuns, din care mi-a dezvaluit acum o frantura. Eu cred ca si lui ii este dor.